New York Times: Reconvertirea in moneda nationala a creditelor in valuta nu-i ajuta deloc pe debitori si nu foloseste nici statului

 

Masura luata de guvernul din Ungaria, de reconvertire fortata din valuta in forinti a creditelor contractate de populatie in anii anteriori in moneda straina, in special franci elvetieni, nu va fi de folos nici debitorilor si nici statului ungar si, in plus, va impune pierderi semnificative bancilor din aceasta tara, scrie prestigioasa publicatie americana The New York Times.

Pentru multi oameni din Europa Centrala si de Est, in urma cu 25 de ani a inceput o viata noua. Regimurile comuniste au fost indepartate de la putere, fiind inlocuite de proprietate privata, democratie si piete libere. Dar tranzitia nu a adus numai lucruri roz. Chiar luna aceasta, in timp ce Germania sarbatorea caderea zidului Berlinului, guvernul de la Budapesta adopta un pachet legislativ menit, in intentie, sa ajute o mare parte din populatia Ungariei sa isi revina dupa greseala facuta cu cativa ani in urma, aceea de a-si cumpara case cu imprumuturi bancare denominate in franci elvetieni.

Povestea supraindatorarii in valuta a ungurilor, moneda de care populatia nu dispunea si in care nimeni nu-si incasa salariile, reflecta in parte excesul de incredere din Europa din timpul boom-ului economic care a precedat criza financiara.

Arata, de asemenea, cat de dezastruoase pot fi efectele proastei reglementari a sectorului bancar, in primul rand pentru clienti, dar si pentru banci.

Mirajul creditelor in valuta a facut victime in mai multe state din fostul lagar comunist european. Beneficiile erau limpezi: gratie dobanzilor mult mai mici la franci elvetieni sau euro decat la monedele locale, ratele lunare de platit erau semnificativ mai reduse. Teoretic, si riscurile erau clare, in primul rand cel de depreciere abrupta a monedelor nationale.

Insa la acel moment, acest risc parea controlabil, scrie The New York Times. Capitalurile straine invadau statele fost comuniste proaspat intrate in UE, care se pregateau, de altfel, sa adopte moneda unica europeana.

Monedele locale erau puternice si se astepta ca lucrurile sa ramana asa. Ungurii au fost printre cei mai entuziasti din regiune in a se imprumuta in valuta, mai ales dupa ce autoritatile au redus subventiile acordate anterior pentru credite ipotecare in forinti.

„Incepand din 2004, oamenii au uitat cu totul de creditele ipotecare subventionate de stat”, spune Zoltan Torok, economist la divizia maghiara a Raiffeisen.

Potrivit datelor oficiale, jumatate din gospodariile din Ungaria au credite in valuta. Situatia a fost agravata de ineficienta reglementarilor bancare, care le-a permis in prima instanta bancilor sa castige multi bani, insa doar pana in momentul dezastrului, care le-a lasat si fara bani, si prada furiei opiniei publice.

O alta problema a fost aceea a asteptarilor prea optimiste induse de stat in randul populatiei cu privire la momentul aderarii Ungariei la euro.

Se astepta ca aceasta trecere sa aiba loc in 2009, la cinci ani de la intrarea tarii in UE, ceea ce a incurajat imprumuturile in moneda europeana, debitorii gandindu-se ca, de exemplu, la un credit ipotecar pe 25 de ani, vor avea risc valutar doar timp de cativa ani.

Dar marea majoritate a creditelor in valuta erau denominate in franci elvetieni, din simplul motiv ca dobanzile si, deci, ratele lunare, cel putin in prima parte a contractelor, erau mai mici.

In Polonia, guvernul a impus niste limite. Astfel, pentru a li se aproba credite in valuta, solicitantii trebuiau sa demonstreze venituri lunare mai mari decat cei care voiau imprumuturi in moneda locala, tocmai pentru a tine seama de riscul valutar.

Totodata, bancile nu puteau stabili singure cursul de schimb de rambursare. Debitorii polonezi in valuta au avut si ei de suferit, dar nu ca cei din Ungaria.

In plus, s-a dovedit ca doar bancile, nu si clientii, erau atente la detaliile clauzelor din contractele de creditare, acestia din urma nestiind de multe ori ce semneaza si neinteresandu-se realmente de acest aspect esential.

Premierul populist al Ungariei, Viktor Orban, care conduce guvernul din 2010, a luat o serie de masuri cum ar fi un moratoriu asupra executarii silite, prin evacuare, a detinatorilor de credite ipotecare intrati in incapacitate de plata, reducerea ratelor lunare prin cresterea sumei totale datorate sau taxarea activelor sectorului bancar, in loc de profituri, dat fiind ca bancile trecusera pe pierderi.

Tendintele autoritare ale lui Orban i-au atras critici drastice din partea altor state UE si a autoritatilor comunitare de la Bruxelles.

In iulie anul acesta, guvernul a obligat bancile sa plateasca despagubiri debitorilor prejudiciati, potrivit autoritatilor, prin anumite clauze abuzive din contractele de creditare.

Potrivit estimarilor Moody’s, suma totala pe care vor trebui sa o plateasca bancile se ridica la echivalentul a 3,5 miliarde dolari, aproape o treime din totalul capitalurilor proprii ale sistemului bancar din Ungaria.

Recent, guvernul maghiar a dat startul programului de reconversie in moneda nationala a unor credite in valuta in valoare totala de 9 miliarde de euro. Foarte important, conversia urmeaza sa se faca nu la cursul de schimb de la data acordarii acestor credite, ci la cel curent al pietei.

Dar executivul de la Budapesta le-a impus acestora un plafon de dobanda la creditele reconvertite in forinti. Astfel, la creditele ipotecare, care formeaza grosul imprumuturilor reconvertite, bancile nu vor putea pune o marja mai mare de 5,5 puncte procentuale peste indicele BUBOR la 3 luni, ceea ce inseamna noi pierderi pentru sectorul bancar din Ungaria.

Convertirea fortata in forinti a creditelor in valuta nu face insa decat sa previna eventuale noi pierderi din deprecierea viitoare a monedei nationale, fara sa compenseze nimic din deprecierea acumulata pana in prezent, astfel incat nu ii ajuta aproape deloc pe debitorii cu probleme de rambursare.

Susanne Urogdi Kocsis, de 57 de ani, din Budapesta, a imprumutat 7,4 milioane de forinti, circa 42.000 de dolari, in 2007, pentru a cumpara un apartment. Ea spune ca a rambursat deja 4,5 milioane de forinti, insa banca vrea 11 milioane, adaugand ca reconvertirea fortata in forinti a creditului sau nu o ajuta aproape deloc.

„Multi oameni nu-i vor putea plati creditele nici in aceste conditii si, in plus, nu vom mai putea contracta imprumuturi noi”, spune Kocsis.

Inainte de criza si de prabusirea forintului, sistemul bancar din Ungaria era profitabil si bine capitalizat. Acum, nici una dintre bancile locale nu mai detine rating investitional de la marile agentii internationale de evaluare si multe dintre subsidiarele ungare ale bancilor straine au avut nevoie de injectii de capital de la bancile-mama. Forintul s-a depreciat cu 36% fata de francul elvetian din 2004 incoace, de la aderarea Ungariei la UE.

„Bancile au suferit pierderi uriase, atat din cauza crizei mondiale, cat si ca urmare a masurilor guvernului de la Budapesta. De pe urma recentei masuri de reconvertire in forinti a creditelor in valuta nu va castiga nimeni. Toata lumea va pierde. Populatia va pierde, iar guvernul nu va castiga nimic”, conchide economistul Zoltan Torok de la Raiffeisen Ungaria.


Leave your comments

Post comment as a guest

0
Your comments are subjected to administrator's moderation.
terms and condition.
  • No comments found

The Best United Kingdom Bookmaker lbetting.co.uk Ladbrokes website review