„Începând cu anul 2020, economia SUA crește mai rapid decât cea europeană, deși politica președintelui Trump este departe de a fi ideală. Principalul motiv al acestei evoluții e, probabil, povara mai redusă a impozitelor și a cheltuielilor sociale asupra economiei americane.”

Afirmația îi aparține lui Leszek Balcerowicz, fost guvernator al Băncii Naționale a Poloniei, țară care demonstrează o reziliență economică remarcabilă, în pofida turbulențelor politice. Observația sa surprinde o realitate economică importantă și deschide o dezbatere care ar trebui să preocupe serios Europa: de ce Statele Unite reușesc să genereze o creștere economică mai consistentă decât economiile europene și ce anume nu funcționează în modelul economic european?

Diferența de performanță e confirmată de date. În perioada de după pandemie, economia americană a avut o evoluție sensibil mai bună decât cea a zonei euro. Între ultimul trimestru din 2019 și ultimul trimestru din 2023, PIB-ul real al SUA a crescut cu peste 8%, în timp ce economia zonei euro a avansat cu aproximativ 3%.

Diferența se menține și în 2026. În trimestrul III, PIB-ul real al SUA a crescut cu 0,8% față de trimestrul precedent, comparativ cu 0,4% în zona euro. În termeni anualizați, creșterea americană a fost de 3,4%.

Vorbim despre un decalaj important, care ridică întrebări serioase despre competitivitatea și capacitatea de creștere a economiei europene.

Fiscalitatea: un avantaj competitiv pentru America

Unul dintre avantajele modelului american e fiscalitatea mai redusă. În 2024, veniturile fiscale reprezentau 25,6% din PIB în SUA, comparativ cu o medie de 34,1% în țările OECD. 

Taxele mai mici lasă companiilor și populației mai multe resurse pentru investiții, consum și dezvoltarea afacerilor, stimulând capitalul privat și antreprenoriatul.

În Europa, statul colectează și redistribuie o parte mai mare din resursele economiei. Acest model asigură protecție socială și servicii publice, dar fiscalitatea ridicată, cheltuielile ineficiente și reglementările excesive pot frâna mediul privat.

Problema nu e existența statului social, ci eficiența lui și raportul dintre costuri și rezultate. Educația, sănătatea și infrastructura pot contribui direct la productivitate și creștere economică.

America are și alte avantaje pe care Europa nu le poate ignora

Dincolo de fiscalitate, SUA beneficiază de o piață internă integrată, o piață de capital profundă, acces facil la finanțare și o capacitate superioară de a transforma inovația în afaceri profitabile.

Companiile americane pot crește rapid și pot atrage capital, fără numeroasele bariere administrative și legislative care încă fragmentează piața europeană.

În plus, America domină sectoare esențiale pentru economia viitorului: tehnologia digitală, software-ul, platformele informatice și inteligența artificială.

Diferența de productivitate e relevantă: în 2024, productivitatea orară a crescut cu 2,2% în SUA, față de numai 0,2% în UE, potrivit OECD.

Acest decalaj spune multe despre problemele de competitivitate ale Europei.

Europa a plătit scump și pentru criza energetică

După invazia Rusiei în Ucraina, Europa a fost lovită de creșterea puternică a prețurilor la energie. Industria europeană, în special cea germană, a pierdut competitivitate în raport cu producătorii americani, care au beneficiat de energie considerabil mai ieftină.

Pentru o economie industrială, energia e un factor esențial de competitivitate. Costurile ridicate descurajează investițiile, scumpesc producția și pot determina relocarea capitalului.

Europa s-a confruntat astfel cu o combinație dificilă: energie scumpă, productivitate modestă, investiții insuficiente și o piață internă fragmentată.

Nu trebuie să confundăm succesul american cu politica lui Trump

Mai există o precizare esențială în afirmația economistului: perioada analizată începe în 2020.

Aceasta include primul mandat Trump, administrația Biden și începutul celui de-al doilea mandat Trump. Prin urmare, nu se poate pune semnul egal între performanța economică americană și politicile actualului președinte.

În timpul pandemiei, SUA au recurs la programe fiscale masive, transferuri către populație și sprijin pentru companii, înregistrând deficite bugetare foarte mari.

Modelul american nu înseamnă, așadar, un stat care cheltuiește puțin și lasă totul în seama pieței, ci și unul care intervine masiv atunci când pune în prim plan interese economice naționale.

Distincția e importantă: avantajul american nu provine exclusiv din fiscalitate, ci din combinația dintre inițiativa privată, capital, tehnologie, dimensiunea pieței și capacitatea statului de a susține anumite direcții strategice.

Europa nu trebuie să renunțe la modelul social, ci să-l facă sustenabil

În această dezbatere există riscul unei false dileme: ori modelul american, cu taxe mai mici și protecție socială restrânsă, ori cel european, cu taxe ridicate și un stat social extins.

Nu aceasta e alegerea reală. Europa nu trebuie să copieze mecanic America și nici să renunțe la ceea ce a construit în materie de protecție socială, dar trebuie să accepte că modelul său are nevoie de reforme serioase.

Un sistem social generos nu poate fi susținut la nesfârșit dacă economia care-l finanțează nu crește suficient. Redistribuirea nu poate înlocui crearea de bogăție, iar cheltuielile publice nu pot compensa permanent lipsa productivității și a investițiilor.

În același timp, reducerea taxelor fără reformarea cheltuielilor publice poate genera deficite și datorii suplimentare, fără a garanta o creștere economică durabilă. Adevărata provocare e creșterea eficienței, simplificarea reglementărilor, stimularea investițiilor și dezvoltarea unor companii europene capabile să concureze la nivel global.

Lecția pentru Europa

Afirmația artizanului terapiei de șoc din Polonia merită luată în serios. America arată că un mediu economic favorabil capitalului privat, investițiilor și antreprenoriatului poate contribui la o creștere mai rapidă. Europa demonstrează, la rândul ei, că prosperitatea nu se măsoară doar prin ritmul de creștere al PIB-ului și că protecția socială are o valoare economică și umană.

Dar există o limită pe care Europa nu o poate ignora: fără competitivitate, productivitate și creștere economică, modelul său social devine tot mai greu de finanțat.

Poate că întrebarea fundamentală nu e dacă europenii ar trebui să plătească taxe la nivel american, ci de ce, la un nivel atât de ridicat al taxării, statele europene nu reușesc să obțină o performanță economică mai bună.

Europa nu duce lipsă de resurse colectate prin taxe, ci de mecanisme eficiente prin care acestea să se transforme în investiții, productivitate, competitivitate și prosperitate.

Aceasta e, probabil, cea mai importantă lecție pe care Europa ar trebui să o învețe din comparația cu America.

P.S. Nu toate economiile europene cresc la fel. Irlanda și Malta  se numără printre economiile dinamice ale continentului. Evoluția lor e compatibilă cu ipoteza lui Balcerowicz potrivit căreia o povară fiscală mai redusă poate favoriza creșterea economică.

• România nu duce lipsă de bani, ci de economie: statul redistribuie ceea...

  Next >