De ce nu vorbim și despre ROBID?

În fiecare perioadă de creștere a dobânzilor, Romanian Interbank Offer Rate devine unul dintre cei mai criticați indicatori din economie. Pentru unii este responsabil de ratele mai mari la credite, pentru alții reprezintă o dobândă pe care băncile o pot influența după propriul interes. Aproape nimeni nu vorbește însă despre Romanian Interbank Bid Rate, deși cei doi indicatori formează împreună mecanismul prin care se stabilește prețul banilor pe piața interbancară.

Piața monetară interbancară din România s-a dezvoltat în 1994, iar în 1995 au apărut indicii Romanian Interbank Bid Rate și Romanian Interbank Offer Rate. Inițial, cotațiile aveau mai degrabă un caracter orientativ. Odată cu maturizarea sistemului financiar au apărut însă creditele cu dobândă variabilă, obligațiunile cu dobândă flotantă, contractele derivate și instrumentele de acoperire a riscului de dobândă (hedging). Toate aveau nevoie de o referință credibilă și reprezentativă pentru piață. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care, în 2007, cotațiile au devenit ferme. Băncile nu mai transmiteau simple estimări, ci niveluri la care trebuiau să fie dispuse să tranzacționeze efectiv. Romanian Interbank Offer Rate devenea astfel un benchmark utilizabil în contracte financiare și în administrarea riscului de dobândă.

Tocmai de aceea, Romanian Interbank Offer Rate nu poate fi înțeles fără Romanian Interbank Bid Rate. Dacă Romanian Interbank Offer Rate reprezintă dobânda la care băncile sunt dispuse să împrumute lichiditate altor bănci, Romanian Interbank Bid Rate este dobânda la care sunt dispuse să atragă lichiditate. Între cele două există un ecart maxim admis. Acest detaliu tehnic are consecințe importante. O bancă nu poate împinge artificial în sus Romanian Interbank Offer Rate fără să fie obligată, în același timp, să majoreze și Romanian Interbank Bid Rate, asumându-și costuri mai mari și riscul unor tranzacții dezavantajoase. Din acest motiv, cele două rate cresc și scad împreună, iar încercarea de a influența una dintre ele devine costisitoare.

Arhitectura indicatorului conține și alte mecanisme de protecție. Dacă Romanian Interbank Offer Rate ar depăși cu peste 25% rata facilității de creditare, banca centrală poate suspenda temporar calculul și poate utiliza drept referință chiar Lombard-ul. Este o plasă de siguranță puțin cunoscută, dar importantă pentru stabilitatea pieței.

Pentru a înțelege însă mai bine tot contextul trebuie să ne aducem aminte de ecuația lui Fisher, care spune că dobânda nominală este alcătuită din dobânda reală și inflația anticipată.

După pandemie și mai ales după izbucnirea războiului din Ucraina, creșterea prețurilor la gaze naturale, petrol și energie electrică a alimentat puternic anticipațiile inflaționiste. Romanian Interbank Offer Rate la trei luni a urcat de la 2% la 8%. Dar chiar și la acest nivel, dobânzile reale au rămas negative.

În aceeași perioadă, Banca Națională a României a ridicat dobânda de politică monetară până la 7%, urmând aceeași direcție ca băncile centrale din Polonia, Cehia și Ungaria. Pe termen foarte scurt, dobânzile tind să rămână în apropierea coridorului de politică monetară. Pe scadențe lungi însă, Romanian Interbank Offer Rate reflectă nu doar deciziile băncii centrale, ci și anticipațiile privind inflația.

Iar în spatele tuturor acestor lucruri stă un element mai puțin vizibil: încrederea. Sistemul bancar românesc este bine capitalizat și joacă un rol esențial atât în finanțarea economiei, cât și în finanțarea statului. O economie modernă are nevoie de bănci profitabile și reziliente, capabile să absoarbă șocuri și să continue creditarea chiar și în perioade dificile. La fel de important este însă ca România să își păstreze ratingul investițional. O eventuală retrogradare a acestuia ar majora costurile de finanțare ale statului și, inevitabil, s-ar transmite în întreaga structură a dobânzilor.

Romanian Interbank Offer Rate nu e un număr stabilit arbitrar și nici un inamic al debitorilor. El e rezultatul întâlnirii dintre inflație, anticipații, politica monetară, riscul de țară și încrederea în economie. Iar dacă vrem să înțelegem cu adevărat cum se formează prețul banilor, poate că ar trebui să începem prin a vorbi nu doar despre Romanian Interbank Offer Rate, ci și despre Romanian Interbank Bid Rate: ROBID.

Când dobânzile sunt scăzute, avantajele sunt imediate pentru cei care se împrumută, iar costurile sunt suportate discret de cei care economisesc. Când dobânzile cresc, dezbaterea publică se concentrează aproape exclusiv asupra costului creditului, ignorând adesea cealaltă parte a problematicii – remunerarea economisirii și protejarea deponenților în fața inflației.