Mesajul central transmis de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra inflației din 16 noiembrie 2026 e unul prudent: presiunile inflaționiste generate de șocurile fiscale și energetice nu au dispărut, deși efectele statistice încep să se estompeze.Inflația s-a redus puternic în trimestrul al treilea, în principal ca urmare a efectelor statistice favorabile și a disipării impactului șocurilor generate de eliminarea plafonării prețului energiei electrice și de majorarea TVA și accizelor din 2025. Guvernatorul vorbește despre estomparea „cocoașei inflaționiste”.
Rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 6,17% în august, după care a urcat la 6,61% în septembrie și la 6,94% în octombrie. CORE2 ajustat, indicator relevant pentru tendința de fond, a ajuns la 6,2% în septembrie, cu 2,1 puncte procentuale sub nivelul din iunie. BNR constată o temperare a presiunilor interne, susținută de reducerea cererii de consum, dinamica mai moderată a costurilor cu forța de muncă și scăderea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, în timp ce energia, combustibilii și deprecierea leului continuă să exercite presiuni asupra prețurilor.
Energia rămâne principala sursă de incertitudine
Isărescu insistă asupra influenței prețurilor la petrol, gaze și electricitate. Tensiunile geopolitice și perturbările de pe piețele energetice readuc presiuni asupra combustibililor, iar seceta severă din timpul verii a afectat sectorul energetic. Efectele nu se limitează la facturile gospodăriilor: energia mai scumpă majorează costurile de transport, producție și distribuție, care se transmit ulterior în prețurile bunurilor și serviciilor.
Potrivit prognozei BNR, inflația ar putea ajunge la 7,4% la sfârșitul lui 2026, urmând să coboare la 3,7% în decembrie 2027. Revenirea în intervalul țintei e anticipată abia în primul trimestru din 2028. Revizuirea în sus a prognozei provine în principal din evoluția prețurilor combustibililor, energiei electrice și gazelor naturale.
Serviciile și efectul Balassa-Samuelson
O problemă persistentă e inflația serviciilor. Spre deosebire de prețurile unor produse volatile, acestea reacționează mai lent la schimbarea condițiilor economice. Costurile salariale, cheltuielile de funcționare și diferențele de productivitate între sectoare mențin presiunea asupra prețurilor.
În acest context, guvernatorul face trimitere la efectul Balassa-Samuelson: într-o economie aflată în dezvoltare, productivitatea poate crește mai repede în sectoarele expuse concurenței internaționale decât în servicii. Salariile tind însă să se alinieze între sectoare, iar acest lucru poate genera creșteri de prețuri în servicii chiar și atunci când inflația generală începe să se tempereze. Acesta e unul dintre motivele pentru care revenirea la o inflație redusă nu poate fi rapidă.
Consumul slăbește, investițiile susțin economia
Guvernatorul atrage atenția asupra caracterului pesimist al așteptărilor privind evoluția economiei. Consumul privat s-a contractat, dar investițiile au accelerat. Formarea brută de capital fix a crescut cu 19,9% în termeni anuali în trimestrul al doilea, contribuind cu aproximativ 4,3 puncte procentuale la dinamica PIB. Evoluția investițiilor a compensat parțial slăbiciunea consumului și poate crea capacitate productivă pentru anii următori.
Isărescu remarcă, în schimb, evoluția nefavorabilă a investițiilor străine directe. România are nevoie ca investițiile publice și fondurile europene să fie completate de capital privat, tehnologie și proiecte care să dezvolte producția internă.
Deficitul extern și competitivitatea României
Unul dintre mesajele importante ale conferinței vizează deficitul de cont curent, care rămâne ridicat, în pofida ajustării deficitului bugetar. Reducerea cheltuielilor publice și temperarea consumului n-au produs încă o corecție proporțională a dezechilibrului extern.
Totuși, guvernatorul subliniază că analizele BNR nu indică o deteriorare a competitivității prin preț. E o nuanță importantă: problema deficitului extern nu poate fi explicată doar prin faptul că produsele românești au devenit mai scumpe în raport cu cele din alte țări. Contează și structura producției, dependența de importuri și capacitatea economiei de a transforma investițiile în bunuri și servicii exportabile.
În această ecuație, importurile de echipamente și bunuri de investiții pot avea un rol diferit de importurile destinate consumului: ele majorează factura externă pe termen scurt, dar pot contribui la dezvoltarea producției și a exporturilor în viitor.
Reducerea inflației cere mai mult decât măsuri monetare
Poate cea mai importantă observație a lui Isărescu privește dificultatea ieșirii din stagflație după o perioadă în care politicile prociclice au alimentat consumul și deficitele. Nu e suficient să reduci inflația prin comprimarea cererii, după cum nu e sustenabil să stimulezi veniturile fără o creștere corespunzătoare a producției și productivității.
Guvernatorul subliniază că veniturile trebuie să crească în concordanță cu productivitatea, iar pensiile trebuie să evolueze într-un cadru compatibil cu dinamica veniturilor și cu resursele economiei. În același timp, procesul de ajustare a pus la încercare răbdarea populației. Costurile trebuie recunoscute, iar corecția economică trebuie însoțită de investiții și rezultate vizibile.
De ce BNR cere răbdare în privința dobânzilor
În ședința din 12 noiembrie, BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,5%. Isărescu arată că reducerea dobânzilor trebuie să se bazeze pe confirmarea dezinflației, nu pe o scădere temporară.
Banca centrală se confruntă cu o dilemă: o reducere prematură ar putea alimenta presiunile asupra cursului și prețurilor, în timp ce o nouă înăsprire ar lovi o cerere internă deja slăbită. Prudența urmărește să evite dezechilibrele fără să adâncească încetinirea economiei. Isărescu a subliniat că deficitul important de cerere face dificilă justificarea unei noi înăspriri monetare, mai ales când presiunile inflaționiste provin în mare parte din factori de ofertă, în special din energie.
În privința finanțării externe, guvernatorul amintește rolul rezervelor internaționale. Isărescu a respins ideea unui acord cu FMI, explicând că intervenția Fondului devine relevantă mai ales în crize valutare, când rezervele sunt insuficiente. „Nu e cazul României”, a precizat guvernatorul. Rezervele oferă o plasă de siguranță și spațiu de manevră, fără să elimine necesitatea corectării dezechilibrelor. Necesarul de finanțare trebuie acoperit prin investiții străine, fonduri europene și accesarea piețelor internaționale de capital.
Mesajul de fond: stabilitate, investiții și productivitate
Conferința lui Mugur Isărescu nu reprezintă un anunț al unei victorii asupra inflației, ci o explicație a fragilității momentului economic. BNR observă semne de dezinflație, o accelerare a investițiilor și menținerea competitivității prin preț, dar avertizează că riscurile asociate energiei, deficitului extern și evoluției consumului rămân semnificative.
Mesajul de fond e că stabilizarea economiei nu poate fi obținută exclusiv prin politica monetară. Revenirea durabilă depinde și de politica fiscală, de utilizarea eficientă a fondurilor europene, de investițiile private și de creșterea productivității. În această perspectivă, provocarea nu e doar reducerea inflației, ci și consolidarea unor condiții care să permită o creștere economică sustenabilă pe termen lung.
Cele mai vizionate
Ultimele
-
"Da’ dobanda, cat e dobanda? Dincolo era mai ieftin!"
(Stiri) 9 Oct 2014 -
Americanii rezolvă, europenii caută vinovați de serviciu
(Analize) 18 May 2016 -
Antipesedismul de paradă a creat falşi politicieni de dreapta
(Opinii) 19 Dec 2016 -
Banca centrală trebuie să prevină riscul european al dării în plată, cu ajutorul instanţelor internaţionale
(Opinii) 2 May 2016 -
Ce reprezinta si cum se calculeaza PIB-ul?
(Stiri) 6 Sep 2014
Leave your comments
Login to post a comment
Post comment as a guest